fructul

Fructul este forma hotărâtă a substantivului fruct, referindu-se la produsul comestibil al unei plante. În uzul curent, fruct desemnează în general fructul, iar fructul este folosit atunci când se vorbește despre acel obiect în mod clar definit. Substantivul este de gen masculin; forma nearticulată la singular este fruct, iar forma articulată este fructul. La plural, forma nearticulată este fructe, iar forma articulată este fructele.

Originea cuvântului fruct este latina: din fructus, prin intermediul limbii române.

În botanică, fructul este structura matură a ovarului care conține semințele, dezvoltându-se după fertilizare. Fructul protejează semințele și facilitează dispersia lor. Exemple botanice comune includ mărul și portocala; în bucătărie, distincția dintre fruct și legumă poate diferi de definiția științifică, deoarece unele plante utilizate culinar ca legume pot fi, din punct de vedere botanic, fructe.

În sens idiomatic, fructul apare în expresii precum fructul muncii, semnificând rezultatul efortului. Alte formule uzuale includ roadele fructelor muncii, folosite pentru a sublinia rezultatul pozitiv al unei activități. Fructul ca temă apare frecvent în contexte culturale, economice și culinare, reflectând atât dimensiunea naturală, cât și uzul său figurativ în limba română.