frecventa

Frecventa (simbol f) reprezinta numarul de cicluri sau oscilatii complete intr-o unitate de timp. In Sistemul International, unitatea de frecventa este hertzul (Hz); 1 Hz = 1 ciclu pe secunda. Pentru semnalele periodice, frecventa este inversul perioadei: f = 1/T. Frecventa unghiulara este ω = 2πf.

Frecventa este legata de lungimea de unda prin relatia lambda = c/f, unde c este viteza luminii in vid. Energia unei particule sau foton este E = hf, cu h constanta lui Planck. In domenii precum muzica si telecomunicatii, frecventa descrie ritmul si frecventa semnalului, iar in fizica ofera o masura a ratei de oscilatie a unui sistem.

Domenii si exemple: frecventele auditive pentru oameni sunt intre aproximativ 20 Hz si 20 kHz. In electromagnetism, radiatia din spectrul radio acopera de obicei de la cateva kHz pana la zeci de GHz; lumina vizibila are frecvente in jur de 4×10^14 Hz pana la 8×10^14 Hz. Frecventa joaca un rol central in muzica, telecomunicatii, electronica si fizica.

Masurare si aplicatii: frecventa se masoara cu contoare de frecventa, osciloscoape si analizatoare de spectru. Controlul si stabilizarea frecventei sunt esentiale in oscilatoare, filtre, sincronizare si transmisiuni.

In rezumat, frecventa este o marime fundamentala care descrie ritmul oscilarii si al radiatiei, utilizata pentru analiza, comunicare si explicarea fenomenelor fizice.