coborâre

Coborâre este un substantiv feminin din limba română, care desemnează actul sau procesul de a coborî de la un nivel înalt spre unul mai redus, sau de a aduce ceva în poziție inferioară. Se formează de la verbul a coborî, cu sufixul -re, și apare în limbajul cotidian, tehnic și în texte descriptiv-orizontate.

Semnificații principale

- Descent fizic: deplasarea de la un loc înalt către unul mai jos, cum ar fi coborârea pe scări sau dintr-un copac.

- Coborâre în activități tehnice sau de salvare: coborâre cu frânghie sau rapel, o acțiune controlată folosită în alpinism, salvări sau montarea echipamentelor la niveluri inferioare.

- Coborâre ca descreștere cantitativă sau valorică: scădere sau reducere, de exemplu coborârea prețurilor sau a nivelului de risc, de intensitate sau de alertă.

- Utilizări în logistică, transport sau industrie: descrierea operațiunilor prin care mărfuri sau elemente sunt aduse la un nivel inferior sau puse în contact cu o zonă la nivelul inferior al facilității.

Nuanțe stilistice

- Coborâre indică în mod obișnuit o acțiune deliberată sau controlată, în timp ce termeni ca cădere pot sugera o alunecare sau un accident.

- În contexte tehnice, expresia poate fi însoțită de precizări suplimentare, cum ar fi „coborâre în rapel” sau „coborâre asistată”.

Etimologie

- Origine: din verbul a coborî, cu derivarea prin sufixul -re, indicând actul sau rezultatul acestui verb.