Terapiile

Terapiile reprezintă ansamblul de intervenții utilizate pentru a trata, gestiona sau preveni boli și pentru a îmbunătăți funcția și starea de bine a persoanelor. Ele pot fi farmacologice sau non-farmacologice, orientate spre ameliorarea simptomelor, vindecarea leziunilor sau restabilirea capacităților fizice și psihice.

Terapiile farmacologice includ administrarea de medicamente, vaccinuri sau alte substanțe biologic active. Terapiile non-farmacologice acoperă o gamă largă de intervenții: schimbări ale stilului de viață, dietă, exerciții fizice, terapie fizică (kinetoterapie și fizioterapie), terapie ocupațională, suport psihologic, și dispozitive medicale sau intervenții minim invazive.

Terapiile psihologice vizează modificarea gândurilor, emoțiilor și comportamentelor. Exemplele includ terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și consilierea. În unele cazuri, terapii neurologice sau fizice precum stimulare magnetică transcraniană repetitivă (rTMS) sau terapie electroconvulsivă (ECT) pot fi recomandate, în funcție de context.

Evaluarea terapiei se bazează deseori pe dovezi științifice, cum ar fi studiile clinice și ghidurile de practică, iar tratamentele sunt adaptate nevoilor individuale ale pacientului. Riscurile, efectele adverse, beneficiile și alternativele sunt discutate în timpul deciziei terapeutice. Monitorizarea rezultatelor este esențială pentru ajustarea sau întreruperea terapiei.

Originile terapiilor se regăsesc în practici medicale antice, dar abordările moderne sunt fundamentate de medicina bazată pe dovezi, dezvoltându-se în special în secolul al XX-lea.