Înconjurtoare

Înconjurătoare (și înconjurător la masculin) este un substantiv care provine din verbul înconjura, având sensul de „cea/cea ce înconjoară” sau „acțiunea de a înconjura”. Este un agent noun, folosit pentru a desemna ceea ce ajunge să surprindă, să înconjoare sau să margineze un obiect, un spațiu sau o situație. Forma feminină -ătoare indică de obicei o entitate feminină, iar cea masculină -ător o entitate masculină. În uzul curent apare mai rar decât în textele tehnice sau academice.

Etymologic, cuvântul se construiește pe rădăcina înconjura- din cadrul verbului înconjura, la care se adaugă sufixul -ătoare pentru a forma un agent noun. În limba română există și adjective și substantive derivate care păstrează această idee de înconjurare, precum „înconjurător” (masculin) sau „înconjurătoare” (feminine), folosite în contexte similare.

În geometry, termenul apare în expresia circușul înconjurător al unei figuri. De exemplu, cercul înconjurător al unui poligon este cercul care trece prin toate vârfurile acestuia, iar clădirile sau amenajările pot fi descrise ca având o margine înconjurătoare. În biologie sau cartografie, înconjurătoare poate desemna zonele sau țesuturile care înconjoară un organ sau un element de pe o hartă.

Fiind un termen de uz relativ frein, în contextele obișnuite este adesea înlocuit cu descrieri mai directe, cum ar fi „ce înconjoară” sau „sensul de jur împrejur”. Cu toate acestea, în texte tehnice apare ca o denumire precisă pentru șiruri de delimitații sau pentru agenți care înconjoară.

See also: înconjurător, înconjurare, cerc înconjurător, circumscripție.