rigiditate

Rigiditate este termenul folosit pentru a descrie capacitatea unui obiect sau sistem de a rezista deformării sau schimbării formei sub acțiune de forțe. În științe, reprezintă de obicei rigiditatea mecanică; în medicină și biologie poate desemna rigiditatea musculară; în matematică și informatică apare în contextul rigidității structurilor sau al transformărilor ce păstrează distanțele. În general, noțiunea indică prezența unei rezistențe semnificative la modificarea formei.

În științele materialelor și în inginerie, rigiditatea este asociată cu cât de tare este un material sau un obiect în fața deformațiilor elastice. Este influențată de modul elastic (de exemplu modulul lui Young), de anisotropie și de structura internă. Materiale precum oțelul au valori mari ale rigidității, în timp ce materiale elastice precum cauciucul se deformează ușor. Un corp rigid este, în mod ideal,slug deformat doar în măsura în care schimbările de formă reprezintă transformări marthe, iar mișcările sale pot fi descrise prin translation și rotare.

În geometrie și teoria structurii, rigiditatea se referă la proprietatea unui obiect de a-și păstra distanțele dintre puncte sub transformări. Rigidity locală vs. globală apare în analiza rețelelor (frameworkuri): dacă o configurație este rigidă aici, nu poate fi deformată fără a altera lungimile. Acest concept are aplicații în grafuri, design structural și robotică.

În medicină, rigiditatea poate fi un simptom al tulburărilor neurologice, în special în boala Parkinson, unde rezistența la mișcarea pasivă a mușchilor apare ca rigiditate musculară. Se diferențiază de spasticitate prin lipsa dependenței de viteză a mișcărilor. Rigiditatea poate apărea și în alte condiții, având semnificații clinice diferite.