normalizare

Normalizare este procesul de a aduce un obiect, un sistem sau un set de date în conformitate cu un standard sau o scară comună. Termenul este folosit în mai multe domenii, de la matematică și informatică la statistică, lingvistică și inginerie, pentru a facilita comparabilitatea, interoperabilitatea și integritatea.

În matematică și informatică, normalizarea poate însemna mai multe lucruri. În procesarea semnalelor, se referă la ajustarea amplitudinii; în proiectarea bazelor de date, este procesul de restructurare a tabelelor pentru a reduce redundanța, principiu al formelor normale (1NF, 2NF, 3NF, BCNF).

În statistică și învățarea automată, normalizarea reprezintă aducerea valorilor la o scară comună. Variantele comune includ normalizarea min-max (transformarea într-un interval [0,1]) și standardizarea (transformarea la o distribuție cu media 0 și deviația standard 1).

În procesarea limbajului natural și în prelucrarea textului, normalizarea poate însemna eliminarea diferențelor de diacritice, uniformizarea formelor inflexionale sau transformarea textului în formă canonică pentru analiză.

Etimologic, termenul provine din norma, cu sensul de etalon sau standard; în practică, normalizarea asigură consistență, comparabilitate și eficiență în numeroase aplicații.