hidrogenului

Hidrogenul (simbol H) este cel mai simplu și, totodată, cel mai abundent element din univers, reprezentând o mare parte a materiei în cosmos. În spațiu se află în principal sub formă moleculară (H2) sau în plasmă; pe Pământ apare în cantități reduse în formă liberă, iar în medii obișnuite predomină în compuși precum apa (H2O) și hidrocarburile. La temperatura camerei este un gaz incolor, inodor și extrem de ușor; punctul său de fierbere este foarte scăzut, făcându-l cel mai ușor dintre gazele.

Izotopii naturali ai hidrogenului includ protiul (1H) și deuteriu (2H), în timp ce tritiul (3H) este radioactiv. Molecula H2 este stabilă și, atunci când arde în aer, reacționează cu oxigenul pentru a forma apă, eliberând energie: 2H2 + O2 → 2H2O. Hidrogenul este extrem de inflamabil și poate forma amestecuri explozive cu aer în intervalul aproximativ 4–75% volum.

Producția industrială principală se realizează prin reformarea aburilor a hidrocarburilor (de exemplu metan) pentru a obține hidrogen și dioxid de carbon; o alternativă este electroliza apei, utilizată în special când electricitatea provine din surse regenerabile. Hidrogenul este folosit pe scară largă în industrie pentru producția de amoniac, rafinarea petrolului și în procese de hidrogenare a diferiților compuși.

Ca purtător de energie, hidrogenul este privit ca un potențial element-cheie pentru decarbonizarea transportului și a producției de energie, fiind utilizat în celulele de combustie și în stocarea energiei provenite din surse regenerabile. Contextual, hidrogenul verde este produs prin electroliză cu energie curată, în timp ce hidrogenul gri sau albastru poate implica emisii de CO2 în timpul producției.