evidenelor

Evidenelor este forma de genitiv-dativ plural a substantivului evidență în limba română. În sens general, evidența se referă la totalitatea înregistrărilor, datelor sau probelor care pot susține o afirmație sau o concluzie. În uz comun, evidențele pot desemna atât documente fizice, cât și înregistrări electronice păstrate în scopuri de referință sau verificare.

Origine și morfologie: cuvântul evidență provine din latină, prin intermediul limbii române, de la evidentia, cu sensul de indiciu sau demonstrație. Este un substantiv feminin; formele sale principale includ evidență (singular), evidențe (nominativ plural) și evidențelor (genitiv-dativ plural). Această formă este folosită în construcții în care cere cazul genitiv sau dativ, de exemplu „conform evidențelor” sau „din evidențelor dosarului”.

Utilizare: termenul apare frecvent în drept, contabilitate, arhivistică, cercetări și științe sociale. Exemple comune includ „conform evidențelor dosarului”, „evidențele arhivale ale institutului” sau „rezultatele, susținute de evidențele de laborator”.

Notă terminologică: „evidențe” este forma de nominativ plural, în timp ce „evidențelor” este forma de genitiv-dativ plural. Alegerea formei potrivite depinde de cadrul sintactic în care apare cuvântul.