Descoperirea

Descoperirea este actul sau rezultatul identificării a ceva necunoscut sau ascuns până în acel moment. Termenul se aplică în științe, explorare, arheologie, artă și în viața cotidiană pentru a desemna aflarea unui fapt, fenomen sau obiect nou sau redescoperit.

Etimologic, cuvântul provine din verbul a descoperi (a dezvălui, a scoate la iveală) și apare în forma definită 'descoperirea' prin sufixul specific limbii române. Forma de bază este 'descoperire', iar 'descoperirea' este forma la singular, cu articol hotărât.

În știință, o descoperire poate fi un nou fenomen, o lege sau un compus; în arheologie, poate însemna artefacte sau situri care schimbă înțelegerea trecutului; în artă și cultură, poate fi revelația sau ideea-cheie într-o operă. Procesul implică observație, formulare de ipoteze, experimentare și verificare, iar uneori apare prin întâmplare (serendipitate).

În terminologia generală, descoperirea este distinsă de invenție: descoperirea se referă la identificarea a ceea ce există deja, în timp ce invenția se referă la crearea de ceva nou.