fiziologie

Fiziologia este știința care studiază funcțiile normale ale organismelor vii și mecanismele prin care acestea își mențin viața. Ea analizează modul în care celulele, țesuturile, organele și sistemele se coordonează pentru a asigura metabolismul, creșterea, reproducerea, termoreglarea și adaptarea la mediu.

În centrul fiziologiei se află conceptul de homeostazie: capacitatea unui organism de a menține condițiile interne stabile în fața schimbărilor externe, reglată prin interacțiuni între sistemul nervos, sistemul endocrin și sistemul imunitar.

Fiziologia se subdivide în fiziologia celulară, care examinează funcțiile la nivel celular, și în fiziologia sistemică, care studiază funcțiile marilor sisteme, precum cardiovascular, respirator, renal, nervos, endocrin, digestiv, reproductiv și imun. Metodele includ observații și măsurători în organisme vii, experimente in vivo și in vitro, înregistrări electrofiziologice, culturi celulare, precum și modelări matematice și abordări de biologie moleculară.

Rolul său în medicină este fundamental: explică cum funcționează organismul normal, cum pot apărea bolile din perturbări ale funcțiilor fiziologice și cum interacționează tratamentele cu aceste funcții. Fiziologia colaborează cu anatomia, biochimia, farmacologia și medicina aplicată.

Originile fiziologiei moderne sunt legate de observații despre menținerea vieții încă din antichitate, fiind însă consolidate în era modernă de lucrări despre circulația sângelui ale lui William Harvey, de principiile mediu intern ale lui Claude Bernard și de ideea homeostazei formulată de Walter Cannon. Etymologic, termenul provine din greaca physis și logos.